Cel mai important lucru pentru cumpănita viață religioasă și socială, este atunci când preoții de mir, călugării și călugărițele, profesorii de Teologie și profesorii de Religie, dimpreună cu toți creștinii și creștinele misionare, dedicați vieții active, în chip armonios, duc o viață lăuntrică dinamică!
Dacă mai la începuturile vieții noastre, osebită de cealaltă lume, eram în pridvorul unei vieți obișnuite, încet-încet, dar pe drumul cel sigur, trăind din Viața Mântuitorului Hristos, ne împărtășim din însăși puterea Sa dumnezeiască, pentru a întoarce pe cei necredincioși și pe păcătoșii de toate felurile.
După cum s-a procedat în viața celor mai multe popoare, este necesar ca și noi să ne pregătim și să ne silim de a ridica starea morală a poporului nostru, fiind atenți la viața religioasă temeinică.
S-a muncit mult și s-a ținut la formarea voințelor și a caracterelor, fără a se întipări în sufletul creștinilor Chipul lui Iisus Hristos. Dacă nu am reușit aceasta, se spune de către unii, că avem o viață mediocră. Se știe de multă vreme, că unui preot sfânt, îi corespund credincioși evlavioși; preotului harnic, îi corespund creștini și mai harnici, iar preotului bunișor (căldicel!), îi corespund creștinii bunișori.
Se spune că: „Atunci când în fruntea unei parohii se află un preot bun, se vede în curând, că evlavia înflorește, Sfintele Taine sunt des primite, iar rugăciunea și meditația prețuită. Cum e preotul așa este și parohia”, după cuvântul Eclesiastului: „Cum este mai marele Cetății, așa sunt și cei ce locuiesc într-însa” (10, 2).
Să luăm aminte!
Calinic Argeșeanul
