Oamenii activi, sunt cuprinși de descurajare și un val de lehamite îi doboară spre valea lâncezelii, a ușurătății, a neglijenței habitual, care îi duce în nesiguranța mântuirii și chiar îi împinge la diferite păcate de moarte, deznădejde și ura împotriva celor care-și realizează dorințele și ele atât de trecătoare!
Fără să ne dăm seama, alunecăm într-un formalism activ: vrem să epatăm, să ne arătăm „mușchii” creierului, ne împopoțănăm cu tot felul de textile, veșminte fără număr și sofisticat brodate (unde-i sobrietatea apostolică și patristică?), case, acareturi, funcții, doctorate sofisticate și alte formalisme active, dar care n-au suport duhovnicesc și de viață cuminte, sobră răbdătoare și roditoare în taină! Mare înșelare! Mare prăpădenie spirituală! Mare risipă de timp cu deșertăciuni!
De atâtea ori, venindu-ne mintea la cap, am început a fi pătrunși de adevărul că am putea face o distincție între sfințenia desăvârșită, pe care ne-o dorim fiecare în taina sufletului nostru zbuciumat și între starea de pervertire absolută.
Cu greu ne dăm seama că ne-a luat valul unei evlavii sentimentale, un fel de rutină pioasă, rămășița, poate, a unui obicei lăudabil, de altă dată. Iar în ceea ce privește meditația, aceasta a devenit un joc de fantezie, ca să nu mai spunem că lectura religioasă și laică – sănătoasă, s-a transformat într-un fel de curiozitate copilărească, fără nicio influență roditoare în viața noastră. Aici poate apărea Satana care, uneori, îndeamnă (ce bine ar fi și așa!) să citești despre căile înalte și extraordinare de unire cu Dumnezeu și să le admiri cu entuziasm, ceea ce sărmanul suflet crede că este drept viață interioară.
În arealul lumii de azi, din păcate, suntem mereu asaltați de tot felul de turbulențe morale, sociale, religioase, de temeri majore, de spaime infernale, de căderi în deznădejde și alte bântuieli zilnice, încât confundăm foarte ușor, o viață activă, impetuoasă, cu viața lăuntrică, viața de echilibru, dătătoare de bucurie și binecuvântare.
Viața interioară, lăuntrică are de stăpân pe Domnul Dumnezeu!
Din această viață se zidește cu răbdare aici, și pentru veșnicie!
Calinic Argeșeanul
