Din înțelepciunea Domnului Dumnezeu, capul omului a fost așezat în extremitatea de sus a trupului nostru, care este mereu pe verticală!
Doar când se doarme, se mai pune capul pe pernă, pe bancă la școală, pe calculator în Japonia, în poalele mamei când suntem mai mici și poate la poalele casei, când plouă și fulgeră.
Creierul uman este complet, nobil și mai ales sensibil; de aceea, loviturile la cap sunt foarte periculoase. Bătaia cu capul – precum se bat berbecii, datul cu capul în fața celor pe care ne-am supărat, izbiturile la box de sar scântei, căderea în cap de pe schele, de pe scări, de pe ziduri, toate acestea și altele, cum ar fi expunerea capului la radiații de orice fel, în special la radiațiile nucleare, sunt dăunătoare pentru bietul organism. Mai sunt și razele ultraviolete, extrem de nocive și, desigur, trebuie să trăim într-o atmosferă cu aer cât mai curat, care odinioară, spune Alexandru Vlad Ciurea, venea din pădurile României.
În ultima vreme, pădurile României au fost hăcuite fără nicio milă, sărăcind Țara de oxigen și bogăția dată de Domnul Dumnezeu. Așadar, asistăm la dezechilibrarea întregului ecosistem din această preafrumoasă Țară a Europei.
Să stăruim în rugăciuni ca Domnul Dumnezeu să apere Țara noastră de modificările în viața plantelor, animalelor și mai ales la modificările umane: genetice – ale sistemului nervos, boli imunitare; au apărut boli de toate felurile, dintre care cancerul este cel mai înfricoșător, dereglări, mutatii în interiorul și în exteriorul organismului uman.
Se impune ocrotirea creierului. Orice lovitură asupra cutiei craniene este un mare pericol pentru că suferă celulele nervoase.
Se recomandă repausul. Odihna este binefăcătoare pentru refacerea activității circuitului sangvin, oxigenarea zonei atacate de accidentare.
Grija pentru toate organele omului și, mai ales pentru creierul uman, se impune cu absolută strictețe. Am auzit că a fost un om-neom, care-și bătea nevasta cu pumnii grei ca două ghioage, ca să moară mai repede...Mare criminal. Până la urmă, de atâția pumni a și murit. Deci, loviturile la cap sunt periculoase, după cum este și obiceiul de a umbla cu capul descoperit pe geruri cumplite. Este necesară acoperirea capului cu căciulă, iarna și cu pălărie primăvara, vara și toamna.
La români sunt orânduieli clare: la Sântămăria Mare, se punea pălăria la păstrare și se scotea căciula de la naftalină. La tinerețe nu se simte răceala și gerul, dar cu vremea se încuibă durerile de cap, apar tumori, ganglioni și alte boli legate de reumatism!
Așa că fugiți când auziți zicându-se: dă-i la cap! Izbește-i măciuca în diblă!
Doamne, ferește-ne!
Calinic Argeșeanul
