Scăpat de pasiunile trupești, purificat de influența materială, eliminând dorințele care vin de la lume, și rămânând singur, scăpăm de toată urâțenia care vine dintr-o „natură” diferită de viața noastră.
„Să consacrăm unirea gândurilor, unirea sufletelor, dar şi unirea în muncă roditoare, prin strigătul: trăiască România mare, puternică şi unită!“ (Regele Ferdinand I al României – 1 decembrie 1918, Alba Iulia).
Omul este zidit de Domnul Dumnezeu cu înclinație pentru dragoste și frumos. Plotin, filosoful, ne învață: „Având pentru aceste lucruri înclinație și dragoste, în ce sens vom spune noi că sunt ele frumoase? Căci ele sunt realități adevărate. Dar ce sunt aceste realități adevărate? Frumoase fără îndoială, dar rațiunea mai dorește încă să știe ceea ce ele sunt încât fac sufletul amabil.
Cât de mare a fost pentru Andrei bucuria de a vesti fratelui său, Petru: „Am aflat pe Mesia, Care se tălmăceşte Hristos!”[1] Cei doi fraţi: Petru şi Andrei, dimpreună lucrători în ogorul Domnului Iisus Hristos, cu cei zece apostoli, erau fiii pescarului Iona, născut în Betsaida, localitate aşezată pe ţărmul lacului Ghenizaret – Marea Galileii – din cunoscuta provincie Galileea, în partea de nord a Ţării Sfinte.
Tot mereu mă gândesc la ceea ce a dorit Duhul Sfânt, să ne spună nouă prin cuvintele lăsate prin versetul biblic: „Mari şi minunate sunt lucrurile Tale, Doamne, toate cu înţelepciune le-ai făcut!”
Stând la sfat cu Marc Aureliu, vom afla că: „O pierdere nu este decât o transformare, și în aceasta natura găsește „plăcere”, ea care este martoră la crearea tuturor lucrurilor atât de înțelepțește; din vecie tot așa a făcut și la infinit tot așa va face.
Să fii cel mai iubit dintre pământeni, cum a zis Marin Preda, nu este o treabă deloc uşoară, darămite a fi cel mai iubit sfânt din lume, cred că nu este mai puţin uşor, ci dimpotrivă.
La sfat cu filosoful Marc Aureliu: „Lucrul cel mai bun este să izbutești: neizbândirea privește numai scopul urmărit. Senin și totodată ușor de entuziasmat, voios și totodată serios, așa este bărbatul care totdeauna se călăuzește după mintea lui” (X, 17).
Încă un efort pentru a citi cum se scria acum 2000 de ani, despre Frumusețe, în opera filosofului Plotin.
Cu puțină răbdare, mai citiți câteva gânduri din cartea filosofului Marc Aureliu, pe care savantul Bogdan Petriceicu Hașdeu, îl aduce în contemporaneitate atunci când scrie, că Neagoe Vodă Basarab, este un „Marc Aureliu al Țării Românești”, asociere mângâietoare pentru cultura românească.
Cu răbdare, uitați-vă în oglindă! Vă găsiți frumoși? Lăudați pe Domnul Dumnezeu, Frumusețea Însăși!
Continuăm din opera „Către mine însumi”, de filosoful Marc Aureliu:
Câteva tablete se vor putea citi din opera filosofului Plotin, Enneade (tratate scurte): „Frumosul se găsește mai ales în vedere, el există și în auz, în împreunarea cuvintelor și în muzica de orice fel; căci melodiile și ritmurile sunt frumoase, există, însă, dacă ne ridicăm de la senzație către un domeniu superior, ocupații, acțiuni, feluri de a fi, care sunt frumoase; există o frumusețe a științelor, și una a virtuților.
Opera filosofică a fostului Împărat Roman, Marc Aureliu, ne-a rămas, ca drept la moștenirea culturii din Antichitate, lucrarea: „Către mine însumi” din care, încă mai obosesc pe minunatul cititor.
De mai multă vreme, am dorit să ajung la filosoful Plotin, filosof iubit mult de către slujitorii Sfintei Teologii! Cunosc cărturari care știu pe de rost opera marelui filosof Plotin, al cărui nume, adesea, este asociat cu numele lui Platon.
Pagina 22 din 106