Scrierile lui Victor Hugo, m-au fascinat din tinerețe. Aveam impresia că el a scris și pentru mine, mai ales că personajul său, Cosette, se asemăna în suferințele pe care le-a îndurat și mama mea din fragedă tinerețe.
„O inimă pricepută dobândește știință și urechea celor înțelepți caută iscusință.” Pilde 18, 15.
Câteodată, auzim rostindu-se, cu o stare hazlie: „Ce stai pe gânduri, ca baba între scânduri!” Adică în sicriu! Asta înseamnă că nu ai niciun fel de gânduri. Dură vorbă, un fel de zicere funebră, și cum, iarăși s-ar zice, că ești ca un mort, dacă nu ai gânduri. Este devastator să fii pustiu de gânduri, și mai ales de gânduri bune!
Sper să nu se supere binevoitorii cititori ai tabletelor lui Moș Calinic Argeșeanul, care scrie pentru iubitorii de a ști ceva mai mult pe lumea aceasta, frumoasă în felul ei.
Mare bucurie ne cuprinde inima, și sufletul saltă de veselie, atunci când spunem, după o întâlnire de dialog, cu sine și cu alții, că am avut o idee bună! Am putea spune că ideea are ca rudenie gândirea, din care răsar, ca florile pline de parfum, ideile ziditoare, inspirate dintr-o minte sănătoasă și adumbrite de puterea Duhului Sfânt!
Tot mai citind, pe ici-colea, am dat peste o Maximă de Drept roman, care ne îndeamnă: „Salvarea Republicii să fie legea supremă!” Acest gând ar aduce un pic de fericire și siguranță, pentru că: „...într-o Țară, fericirea generală se compune din cea particulară”, scria Grigore Alexandrescu în „O profesiune de credință”.
Bucuria mea cea mai mare, dintotdeauna, de când mă știu pe lumea aceasta, a fost de a citi mereu și la întâmplare, orice carte îmi venea la îndemână și nu doar pe sfert sau pe jumătate, ci cartea întreagă, din copertă în copertă, cu sublinieri, deseori, dar și cu adnotări pe marginea filei sau prin masive copieri, a ceea ce mi se părea mai important.
Fostul Prim-Ministru al României, pe o vreme în domnia lui Alexandru Ioan Cuza, în cuvântările sale, mai tari ca și granitul, se exprima astfel: „Voim să trăim independenți pentru că voim să trăim cu viața noastră proprie!”
Când citim din Educația prin sine însuși, de G. Aslan, ne bucurăm să aflăm, că: „Omul care cugetă și simte ideea de solidaritate, are un principiu conducător în viață. Solidaritatea cu restul speței sale, cu descendenții săi, solidaritatea cu oamenii în mijlocul cărora trăiește îl face să accepte viața morală!”
Omenirea a tot plâns și a bocit, luptându-se pentru libertatea oricărui cetățean, a Patriei iubite, în care s-a născut și, desigur, libertatea Poporului, în întregul său pe fața Pământului.
Vasile Alecsandri, proslăvit de Mihai Eminescu, drept: „Rege al Poeziei!”, în Români și Patria lor, scrie: „Eu iubesc și am multă sperare într-acest popor plin de simțire, care respectează bătrânețele, care-și iubește pământul, și care, fiind mândru de numele său de român, îl dă ca un semn de cea mai mare laudă oricărui om vrednic, oricărui viteaz, fie măcar de sânge străin!”
Scriitorul Dimitrie Bolintineanu, în Imnul închinat lui Daniil Sihastru, Sfântul sfătuitor al Dreptului Sfânt Ștefan cel Mare, scrie: „Ce e oare traiul dacă e robit?/ Sărbătoarea în care nimeni n-a zâmbit,/ Viața și robia nu pot sta împreună,/ Ne e totodată pace și furtună!”
Cred că pe lumea aceasta, cuvântul Democrație a fost cel mai mult folosit, de la copilul din leagăn până la suveranul unei Țări! S-a zis că, iată, avem și Democrație, ca și libertatea, dar nu știm ce să facem cu ele. Un mucalit, când a auzit asta, repede vorbe, din gura sa a slobozit! Ce să facem cu ele? Să le călcăm în picioare, zise pe nerăsuflate pezevenghiul pus pe șotii.
Când mă gândesc la Sfântul Antim Ivireanul, alesul cărturar şi scriitor în slovele de aur ale cuvântului românesc, mintea mă duce la anul 1650, când Dumnezeu a binecuvântat naşterea pruncului, de neam georgian, care va deveni cel mai luminat mitropolit al Ţării Româneşti până în secolul al XVIII-lea.
Românul este mucalit și are umor cu carul, că altcum ar fi dispărut din Istorie! Iată ce spune despre Lege: „Pe roata de sus se învârte Legea!” și că: „Nu cei din afară, ci cei dinlăuntru, țara o prăpădesc, când Țara n-o păzesc!”
Pagina 26 din 106