De obicei auzim vorbindu-se despre canon. Când se pomeneşte în Studiul Vechiului şi Noului Testament despre canonul cărţilor Sfintei Scripturi, atunci se face referire la grupul de cărţi sfinte insuflate de Duhul Sfânt, adică, mai pe înţeles, lista acestor cărţi.
Desigur, se pune întrebarea aceasta: unde putem găsi Descoperirea Dumnezeiască care este mai presus de fire? Răspunsul este unul sigur şi singur pe lume: Descoperirea Dumnezeiască cea mai presus de fire se găseşte în Sfânta Scriptură sau Biblia, şi în Sfânta Tradiţie.
Pentru o înţelegere mai uşoară a acestei denumiri, vom reaminti că Biblia, în întregul ei, este alcătuită din două mari părţi: Vechiul Testament, care întruchipează istoria mântuirii neamului omenesc de la facerea lumii până spre secolul II î. H.; şi Noul Testament care cuprinde viaţa şi învăţătura lui Iisus Hristos, istoria primelor şase decenii ale Creştinismului şi istoria mântuirii universale.
În istoria popoarelor lumii se consemnează existența femeilor celebre. Dar nu numai a femeilor celebre, așa cum am învățat noi a le cunoaște, atât din istoria social-politică, literar artistică și din domeniul științei, dar și din lucrarea de fiecare zi, ca soție, mamă și gospodină!
Cine nu ştie că cea mai mare carte a lumii este Biblia sau Sfânta Scriptură? Că se poate citi de oricine şi cu un folos vădit, nu se mai îndoieşte nimeni!
Întotdeauna, când a fost timpul de a scrie despre oameni şi evenimente, m-a cuprins îngrijorarea cum să fie acel material, pentru a reflecta adevărul ca bobul de rouă în care raza soarelui străluceşte.
Sfânta Scriptură este rodul Duhului Sfânt, crescut din pomul Tradiţiei. O bună parte dintre învăţăturile lui Iisus Hristos au fost scrise de autorii inspiraţi de Duhul Sfânt, alcătuindu-se astfel Sfânta Scriptură.
Din dragostea nemărginită pentru propria Sa operă – omul - Dumnezeu este singurul în măsură să restabilească darurile mântuirii noastre.
Răspunsul este „NU!”, de la început. „De ce?”, ar veni imediat întrebarea. Adevărurile pe care ni le prezintă Biblia sunt mai presus de mintea noastră omenească şi se adresează celor care cred în Dumnezeu şi, de asemenea, au o viaţă duhovnicească îmbunătăţită, dar şi celor care caută cu sârguinţă întâlnirea cu Dumnezeu.
Marii înţelepţi ai tuturor timpurilor au avut doar cuvinte înaripate atunci când a fost şi este vorba despre acea stare unică de spirit, numită: Prietenia!
După cum se ştie, Biblia sau Sfânta Scriptură cuprinde Vechiul Testament din 39 de cărţi scrise într-o perioadă de o mie de ani (1250 - sec. al II-lea) înainte de Hristos. Cărţile din Noul Testament, 27 la număr, au fost scrise în primul veac după Hristos, iar cele mai multe până în anul 70.
Doctorii mai acătării spun că longevitatea ar fi bună în casa noastră, dacă spre exemplu, ne-ar prelungi tinereţea. Cine nu ştie că durata bătrâneţii creşte mai spornic decât cea a tinereţii? Azi eşti tânăr şi ferice. Mâine eşti bătrân şi în petice.
Pentru a îndrăzni să tâlcuim Sfânta Scriptură, adică pentru a dobândi puterea de a înţelege Cuvântul Domnului, se cere de la noi:
Totdeauna am crezut că natura este mai presus decât orice învăţătură, iar legile ei nu pot rămâne neobservate, chiar şi pentru orbii care simt tainele naturii.
Deschizând Biblia, sau Sfânta Scriptură, citim în Noul Testament, în scrisoarea adresată de Sfântul Apostol Pavel ucenicului său episcop, Timotei: „Toată Scriptura este de Dumnezeu insuflată şi de folos spre învăţătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înţelepţirea cea întru dreptate”, iar Sfântul Apostol Petru ne arată că: „Niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului, ci oamenii cei sfinţi ai lui Dumnezeu au grăit purtaţi fiind de Duhul Sfânt.”
Pagina 49 din 106