Bucurându-ne de rânduiala cea binecuvântată de Dumnezeu în Biserica Slavei Sale, Calendarul creștin ortodox își începe lucrarea Anului bisericesc o dată cu începutul lunii septembrie, toamnă bogată în darurile lui Dumnezeu.
Bucuria noastră românească este, fără doar şi poate, deplin justificată când ne gândim şi trecem în revistă şirul domnitorilor din întreg spaţiul Carpatic.
I
Pentru că Sfântul Neagoe Vodă Basarab ne-a lăsat cea dintâi carte de Învăţături, se cuvine să fie înscrise şi în acest volum aniversar anumite părţi din capitolele cărţii celebre, care poartă titlul original: Începutul Învăţăturilor bunului credincios Ioan Neagoe, Voievodul Ţării Ungrovlahiei, carele au învăţat pre fiul său Theodosie Vodă.
În cursul anului 2004, când se împlineau cinci sute de ani, de când Ştefan cel Mare a păşit în ţara de peste veac şi se făceau pregătirile pentru canonizarea sa, ca sfânt, de către Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, am scris şi publicat cartea: Sfântul Voievod Ştefan cel Mare-între cer şi genune.
Cercetând în istoria culturii universale, Neagoe Basarab, iubitorul şi cinstitorul de Dumnezeu, putem spune că se situează pe primul loc în secolul al XVI-lea, şi până în zilele noastre.
Citind despre Istoria Românilor în opera lui Bălcescu, Iorga, Giurescu, Xenopol, Gh. Brătianu, am ajuns la anumite concluzii. M-au fascinat domnitorii şi regii României, nu doar de când am început să pricep oarecum lucrurile, adică de mic şcolar, sau când ascultam lecţiile profesorilor, dar şi mai târziu, când auzeam prelegerile înflăcărate ale universitarilor.
Uneori, diferiţi tălmăcitori ai vieţii lui Neagoe Vodă Basarab, au scris că paşnicul domnitor s-ar fi îngrijit mai mult de „lucruri sfinte”, sau de „lucrurile religioase” decât de lucrurile politice.
Este cunoscută bine istoria românilor din toate timpurile. Deseori ne amintim de Ştefan Vodă al Moldovei, care în timpul domniei sale a avut câteva conflicte, mai ales cu domnitorii din Ţara Românească.
Dacă ne gândim la Neagoe Vodă Basarab, sfânt de multe veacuri şi răsfoim vechile scrieri, acestea ne arată neîndoielnic, că domnia lui a fost pentru ţară de bună pace şi prosperitate.
În mai toate hrisoavele şi documentele emise din Cancelaria Voievodului Neagoe – în cei 8 ani, 8 luni și 24 de zile de domnie – însuşi domnitorul, menţionează că este fiul lui Basarab cel Tânăr (Ţepeluş).
Anul 1453, anul catastrofă, avea să fie cel mai dureros moment din Istoria vieţii bizantine şi asupra întregii ortodoxii şi asupra tuturor popoarelor din Asia Mică, Orient, Balcani şi Europa Creştină de atunci.
Mănăstirea Brâncoveni, ctitoria lui Matei Basarab şi a Sfântului Constantin Brâncoveanu a avut de biruit multe ispite în istorie. Atunci când s-au aşezat primele pietre şi cărămizi întru zidire, s-a ales un loc ascuns între codrii seculari sub muchea unui teren neted ca-n palmă.
Zidirea lui Dumnezeu, omul, cunună a creației pe acest pământ, avea să schimbe sensul lumii. O nouă ipostază, de data aceasta plină de bucurie, dar și de grijă mântuitoare. Sfântul Ioan Damaschin, smeritul monah și preot, din veacurile adânci ale istoriei mântuirii, ne îndeamnă zicând: „Veniți toate neamurile, tot neamul omenesc și toată limba, toată vârsta, cu veselie, să prăznuim Nașterea Bucuriei cea a toată lumea!”
În alt an, să fi fost prin 1987, venind Postul Mare, iar m-a apucat evlavia adâncă de a merge, din nou, la postire „răsunătoare” în chinovia Frăsinei. Stareţul Neonil, om întreg la minte şi la lucrare, se bucura în sinea sa, văzându-mă iarăşi în mijlocul obştii isihaste.
La trecerea dintr-un secol în altul, aici fiind vorba despre secolele al XIV-lea – al XV-lea, în viața culturală a Europei de atunci se poate aminti sumar, de întemeietorul literaturii ciagatai-turcă, ilustrată de poetul Ali Șir Newai (1471-1501); de poetul prozator Pietro Aretino (1492-1556), supranumit și flagelul principilor; de prozatorul Renașterii Mateo Bandello (1485-1561) care a influențat și pe W. Shakespeare, Lope de Vega (1503-1536), Miguel de Cervantes, Jean-Baptiste Poquelin cunoscut sub numele de Moliere, George Gordon Byron, Alfred de Musset etc..
Pagina 76 din 106